ZIUA MONDIALĂ A CANCERULUI PANCREATIC
Ziua Mondială a Cancerului Pancreatic este marcată, la nivel internațional, în fiecare an pe data de 13 noiembrie. Anul trecut, pentru prima dată, ziua de 13 noiembrie a fost sărbătorită și in România .
Principalele organizații de pacienți din lume au marcat această zi prin diferite acțiuni de conștientizare a opiniei publice pentru creșterea eforturilor în ce privește diagnosticarea precoce a cancerului pancreatic și a investițiilor în cercetare în acest domeniu.
O acțiune comună la nivel mondial a fost cea de iluminare a unor clădiri celebre de pe întreg mapamondul în violet, culoarea asociată cancerului pancreatic. Printre aceste obiective s-au aflat Clădirea Parlamentului European, Primăria din Londra, Gloucester Cathedral, Trafalgar Square, Caerphilly Castle -Wales, Cascada Niagara, Calgary Tower, Calgary Olympic Plaza, Toronto City Hall.
România s-a alăturat eforturilor internaționale prin organizarea unei manifestări unice la nivel național, sub patronajul European Cancer Patient Coalition. Aceasta a avut loc,in 2014, în orașul marelui sculptor Constantin Brâncuși, ale cărui opere de artă sunt bine cunoscute la nivel internațional.
Cancerul de pancreas ocupă locul al 13-lea printre cancerele comune în întreaga lume și este a opta cauză de deces prin cancer.Cancerul de pancreas rămâne o boală cu o mortalitate crescută, în ciuda progreselor făcute în chirurgie și a celor în terapia multidisciplinară (chimio și radioterapie). Cu toate acestea, în cancerul de pancreas nu s-au făcut progrese substanțiale în terapia moleculară, ca și în alte localizări digestive, spre exemplu în cancerul de intestin gros. Combinația dintre o tumoră cu o biologie agresivă și o terapie minimal eficientă duce la un declin clinic rapid al pacientului, culminând cu decesul în câteva luni de la diagnostic. Cancerul de pancreas se dezvoltă atât în partea exocrină, cât și în cea endocrină, cea mai frecventă formă fiind în partea exocrină, adencarcinomul, cel la care vom face referire în cele ce urmează.
Din păcate, mai puțin de 10% prezintă o boală localizată, 26% sunt cu o boală extinsă deja la ganglioni regionali și peste 50% au la diagnostic deja metastaze.Numai 10% din cazuri apar înainte de 50 ani. Supraviețuirea la 5 ani pentru toate stadiile este de 5%.
Din păcate, nu există mijloace de prevenție. În concluzie, pe lângă o biologie extrem de agresivă si rezistentă la citostatice, apariția complicațiilor pe parcursul evoluției duce rapid la declinul clinic al pacientului. Este necesară apariția de noi trialuri clinice pentru dezvoltarea terapiei acestei maladii.